Iarna / Winter

haiku 8

viscol în noapte –
bunica toarce privind
prin geamul tot mai mic

tempête dans la nuit –
la grand-mère égrèue le fil
en regardant par la vitre à peine saisie

haiku 7

liniştea serii –
ultimul trecător
păşind prin zloată

sillence de soir –
le dernier passant
marchant dans giboulée

haiku 6

Falling slowly
above the village Sacel,
the last snowflakes.
(Săcel - village in north of Romania)
http://www.wonderhaikuworlds.com/viewdetail.php?post=2905&type=1

Tombant lentement
au-dessus du village Săcel,
les derniers flocons de neige.
(Săcel – village au nord de la Roumanie)
http://pages.videotron.com/haiku

Căzând domol
deasupra comunei Săcel,
utimii fulgi de nea

Secvenţă haiku

noapte cu viscol –
micşorând ferestrele
straturi noi de nea
*
ninge spre seară –
pe drumul lăturalnic
nu-i decât un om
*
„Valsul imperial”
în Sala de Aur –
cerul senin
(Concertul de Anul Nou de la Viena)

Pe cer o stea

*

Orasul ascuns
Sub masca de zapada
Prinsa in noapte-
Licurici in troiene
clipocesc.Pe cer o stea.

*

Magia noptii,
Cand fulgii cad peste fulgi
Imbracand strada-
O spuza de vant strica
decorul. Pe cer o stea.

*

La gura sobei
Ca un ghem alb, pisica
miscand din coada-
Batranii isi povestesc
fel-de- fel.Pe cer o stea
Victoria Chitoveanu

viscolul noaptea

rostuieşte in tăceri

ţurţuri la streşini.

rulând prin zloată,

luna abia se vede-

singurătate

afară viscol
pe geamuri îngheţate
imagini de flori



zloată peste plopi
cu ochii ei de gheaţă
iarna vine iar

ceresc peisaj,
atât de departe e
durerea morţii.

imun la dureri,
arcaş bătrân contemplă :
zborul gândului.

iarna pe prispă-
numărând paşii-arcaş
plimbă al sau dor.

arcul de piatră-
melancolia spală
sufletul mării.

in mare, focul
nu se stinge-visul nu
piere in amurg.

nu spune nimic ;
ascultă vântul prin crengi-
nori s–au cuibărit.

ştie urletul
mării, plânsul omului-
ţipăt nu are.

tânjeşte după
stele-să-i lumineze
adâncurile.

tablou de iarna

soba fumegândă
tăcere-n odaia de plumb
iarnă pe dealuri


the smoking stove
silence in the plumbum room-
snowfall on the hills

Iarna văzută de poetul Radu Patrichi

bătrânul la birt –
mângâie discret
paharul cu votcă

pe plajă-n ianuar –
femeile sub umbrelă
căci ninge

pe grămada de frunze
bătrânul aşteaptă –
un nou Buddha

iar la plimbare –
mai sunt câteva pete
de zăpadă murdară

după-atâta ceaţă,
moşul bucuros că vede
o lună ştirbă

vânt rece –
omul de zăpadă
are fular roşu

zăpadă mare pe stradă –
bătrânul bucuros
că a reuşit să cadă

viscol pe faleză –
să nu vezi nimic
dar să auzi furtuna

înzăpezire –
să împingi, să împingi
maşina mortuară

iarba de pe coastă
a început s-adune
încet-încet zăpada

câtă libertate!
valuri cu spumă albă
se plimbă pe plajă

bătrâna s-a oprit
şi priveşte îndelung
fereastra închisă

colţul pieţei
unde s-au vândut brazi –
şi-acum miros de răşină

pe malul mării,

privind infinitul : eşti
un fir de nisip...

marea să-i cânte ;
dor să alinte-nimic
să nu-i tulbure.

spălând a lumii
faţă-val după val...
dispare la mal.

ceaţă pe mare-
lumini adâncesc taina
Crăciunului Sfânt.

gonite de vânt
imperecheate valuri
se despart la mal

case pitite
istorii ascund intre
apatici pereţi.

copaci dezbrăcaţi ;
sunetele naiului
inmoaie gerul ;

Eminescu

Printre Luceferi
Nemuritor si singur-
Caut Poetul.

VictoriaChitoveanu

Iarna

Spre vârf de munte
Încremenire în alb-
Ţipăt de cocoşi.

VictoriaChitoveanu

iarna in Constanţa...

zile mai scurte-
drumul spre casă-i la fel ;
monotonie.

umbre pe stradă-
joc de inţelesuri noi
singur pe bancă.

trecător prin parc
tristeţe fără copii-
Pan nu mai cântă.

Sărbători

Cete de copii:
colindători zgribuliţi...
darnice gazde

*

multe cadouri
lângă bradul de Crăciun -
bunicul lipsă

*

în zi de Crăciun
se aud zurgălăii -
căluşarii-n joc

Zi de iarnă

urme de roţi
pe zăpada proaspătă –
răsare soarele
*
soarele topind
bruma de pe parbrize –
cimitir de maşini
*
iarnă săracă –
un boţ de mămăligă
şi zeci de vrăbii